Ești părintele unui copil care tocmai a primit diagnosticul de autism și trăiești emoții puternice 


Multe familii afirmă că au trăit sentimente contradictorii. Pe de o parte tristețe pentru acest diagnostic, iar pe de altă parte ușurare că îngrijorările lor au fost întemeiate.
Te poți simți copleșit sau chiar vinovat pentru emoțiile pe care le simți. Acest articol are rolul de a normaliza trăirile părinților cu autism, de a-ți spune că nu ești singurul care trece prin asta și de a oferi claritate în ceea ce privește drumul pe care te afli.
În literatura de specialitate sunt descrise

etape sau reacţii psihologice prin care trec persoanele cu boli incurabile şi familiile acestora, după aflarea diagnosticului.
Conform autorului Kubler Ross, etapele sunt:

Etapa de negare – respingerea diagnosticului este un mecanism de apărare pe care părinții îl folosesc; negarea este o reacție normală prin care multe familii trec când află pentru prima dată diagnosticul;

Etapa de furie – diagnosticul este perceput ca nedrept, părintele încearcă să găsească un vinovat pentru ceea ce se întâmplă (membrii familiei, specialiști, divinitate etc.); această manifestare dă dovada unui început de integrare a diagnosticului;

Etapa de negociere – manifestată printr-un comportament sau o promisiune ce are loc adesea în taină, cu propria persoană; este considerată etapa în care părintele acceptă să reinvestească în viitorul copilului;

Etapa de depresie – se caracterizează prin sentimente de deznădejde și tristețe; părintele devine retras, se izolează și poate simți chiar vinovăție pentru ceea ce se întâmplă; uneori speranţa poate persista şi în această fază;

Etapa de acceptare – pasul ce îl orientează pe adult către o realitate rațională și emoțională; este caracterizată prin calm emoțional, în care părintele acceptă diagnosticul, dorind să îl ajute pe copil în fiecare etapă pe care acesta o are de parcurs în dezvoltarea sa.

Este important să cunoști aceste etape pentru a avea o imagine de ansamblu a procesului de acceptare a diagnosticului de autism. De reținut este faptul că fiecare individ este diferit, poate să nu treacă prin toate etapele enumerate anterior, poate să se întoarcă de mai multe ori la o etapă anterioară sau chiar să rămână blocat într-o anumită fază.

Neacceptarea diagnosticului oprește dezvoltarea copilului, motiv pentru care este recomandat ca adulții să ceară ajutor de specialitate încă din momentul aflării diagnosticului, deoarece această tulburare are nevoie de timp pentru ca performanțele și evoluția copilului să se poată observa.
Surse bibliografice:

Mansur, M., Masyasari, R., Awad, F. B., & Asriyanti, A. (2022). Self acceptance in parents of children with autism. KnE Social Sciences, 453-461.

Rolle-Berg, R. H. (2014). Strengthening devotion: A classic grounded theory on acceptance, adaptability, and reclaiming self, for parents of children with Autism Spectrum Disorders (Doctoral dissertation, Saybrook University).